Masuri impotriva fumatului
Intrucat flagelul fumatului a luat proportii ingrijoratoare se pune problema interventiei hotarate pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, masurile trebuie sa vizeze obiectivele variate, susceptibile sa duca la diminuarea progresiva a fumatului si implicit a consecintelor sale nefaste. 
Informarea in materie de sanatate a adultilor, educatia sanitara in scoli, este una din masurile importante, cu conditia ca ea sa fie dublata de exemplul personal al educatorilor. Medicii de asemenea trebuie sa renunte la fumat si sa fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor.
In privinta educatiei sanitare se poate ca "terapia in grup" este mai eficienta decat metoda individuala. Toate masurile educative trebuie sa aduca la eviatrea acestei deprinderi sau la abandonarea fumatului de catre fumatorii ocazionali sau inveterati.
Elementul principal este vointa cum trebuie sa duca la renuntarea totala si definitiva la fumat, indiferent daca aceasta se face brusc sau prin reducere treptata a numarului de tigari fumate.
Unii cercetatori recomanda aceasta ultima metoda intrucat s-a observat ca la unii fumatori intreruperea brusca da uneori tulburari neplacute - insomnii, irascibilitate, scaderea poftei de mancare etc. - motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.
In Sfarsit Nefumator
Vrei sa te lasi de fumat ?
Peste 90% sanse de succes!!! (Metoda usoara), folosind metoda prezentata in aceasta carte, cu traduceri in peste 20 de limbi, cinci milioane de exemplare v?dute, versiuni audio, video si CD-ROM.
Este usor si placut sa te lasi de fumat cu aceasta metoda. Nu esti supus(a) unui tratament de soc. Nu ai nevoie de vreun substitut. Nici macar n-ai sa te ingrasi.
Campanii anti-tabac
Campania impotriva fumatului nu prea a fost luata in seama decenii intregi. Situatia a inceput sa se schimbe abia in 1950, cand medicii au atras atentia asupraefectului cancerigen al fumatului, odata cu cresterea ingrijoratoare a cancerului pulmonar. In 1962, Italia este prima tara in care se interzice reclama pentru tutun, iar in 1970, Organizatia Mondiala a Sanatatii intervine cu parestigiul ei, avertizand ca numeroase boli sunt legate de tutun si sustinand prin toate mijloacele lupta antitabacica.
In diverse tari s-au luat masuri menite sa ajute pe fumatori in a abandona aceasta deprindere si de a proteja totodata pe nefumatori. Este vorba de interzicerea fumatului in institutiile publice, birouri, mijloacele de transport in comun, spitale, reuniuni publice, sedinte etc.
S-au luat masuri tehnologice care sa duca la limitarea efectelor nocive ale tigarilor prin limitarea substantelor toxice (gudron si nicotina) cu efect cancerigen si s-au introdus in tigari unele substante care inlocuiesc tutunul.
Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se mentiona substantele toxice continute an tigari, concomitent cu limitarea publicitatii pentru diversele tipuri de tigarete.
O alta metoda de lupta antitabacica este si politica preturilor prin taxarea acestora dupa gradul de nocivitate, indemnand astfel pe fumatori catre consumul de tigari "mai ieftine".
Pretutindeni unde a fost lansata campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de tigarete si odata cu aceasta scaderea incidentei consecintelor grave amintite.
In America, printr-o campanie antitabacica sustinuta, numarul fumatorilor adulti a scazut de la 52 la 39%. In anul 1975, 3 fumatori barbati din 7 renuntasera la obiceiul lor. In prezent, cea mai mare parte dintre medicii din Anglia sunt nefumatori sau au incetat sa fumeze. Anchetele efecuate in randul acestora au indicat o scadere notabila a incidentei cancerului pulmonar si a altor boli asociate tabagismului. Aceste date ne intaresc convingerea ca sta in puterea noastra sa eredicam acest flagel care aduce atat a suferinta omenirii si putem asista chiar in decursul unei generatii la efectele favorabile asupra sanatatii, odata cu lupta antitabagica sustinuta si eficienta.
Cunoscand toate relele pe care le aduce fumatul, ni se pare justificata afirmatia lui Arnolde din 1977:
"Daca folosirea tutunului ar fi de aparitie recenta, ne intrebam daca aceasta iarba nu ar fi pusa sub aceeasi interdictie ca si marijuana! Ar merita in orice caz"!
